CONVENTII INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE STUPEFIANTE

Astfel cum am promis, revin cu cea de-a doua lucrare a seriei, intitulata "CONVENTII INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE STUPEFIANTE"


1. CONTINUTUL LEGAL AL INFRACTIUNII DE TRAFIC SI CONSUM ILICIT DE STUPEFIANTE

Potrivit prevederilor art.312 alin.(1) C.pen. constituia infractiune si se sanctiona ca atare “producerea, detinerea sau orice operatiune privind circulatia produselor ori substantelor stupefiante sau toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante ori experimentarea produselor sau sbstantelor toxice, toate acestea fara drept” Aceasta prevedere legala a fost abrogata o data cu adoptarea legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.
Art.2- (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art.3- (1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art.4-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Art.5- Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi .
Art.6- (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie , de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.
Art.7- Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani .
Art.8- Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani .
Art.9- Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpărarea sau deţinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicită de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. – abrogat odata cu aparitia O.U.G. nr.121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.
Art.10- Organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute la Art.2-9 se pedepseşte cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art.11- (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
Art.12- Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6-8 şi 11 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi .
Art.13- (1) Tentativa la infracţiunile prevăzute la art.2-7, la art.9 şi 10 se pedepseşte.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de măsuri in vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
Art.14- (1) Cu privire la infracţiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lângă situaţiile prevăzute în Codul penal, constituie circumstanţe agravante următoarele situaţii:
a) persoana care a comis infracţiunea îndeplinea o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii;
b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are, potrivit legii, atribuţii în lupta împotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise şi livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate în cură de dezintoxicare sau sub supraveghere medicală ori s-au efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, centre de asistenţă socială, de reeducare sau instituţie medical-educativă, locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;
d) folosirea minorilor în săvârşirea faptelor prevăzute la art.2-11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanţe care le-au mărit pericolul pentru viaţa şi integritatea persoanelor.
(2) În cazul circumstanţei agravante prevăzute la alin. (1) lit. c), referitoare la săvârşirea faptelor într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevăzut de lege se poate adăuga un spor care nu poate depăşi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul amenzii .
Art.15- Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă autorităţilor competente participarea sa la o asociaţie sau înţelegere în vederea comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art.2-10, permiţând astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi.
Art.16- Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art.2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la r4ăspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, (ed. 1996), prin termenul "drog" se intelege o "substanta de origine vegetala, animal a sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefiant", termenul "stupefiant" defineste o "substanta medicamentoasa care inhiba centrii nervosi, provocand o stare de inertie fizica si psihica si care, folosita mult timp, duce la obisnuinta si la necesitatea unor doze crescande; substanta care, prin folosire repetata, da nastere fenomenului de obisnuinta", termenul "psihotrop, -a" se refera la un "medicament cu actiune asupra psihicului", iar termenul "narcotic, -a" se refera la o "substanta, medicament, care provoaca narcoza - stare caracterizata prin pierderea cunostintei, relaxare musculara, diminuarea sensibilitatii si a reflexelor, provocata artificial prin actiunea substantelor narcotice asupra centrilor nervosi, în special in interventiile chirurgicale".



2. PRINCIPALELE TIPURI DE DROGURI
Principalele tipuri de droguri sunt :
Canabisul in diverse forme de prezentare: - planta
- ulei de canabis
- seminte
- rasina de canabis (hasis)
Arbustul de coca : - frunze
- fructe
- pudra

Macul opiaceu: - floarea si teaca de mac opiaceu
- diverse produse obtinute din mac opiaceu

Opiul : - brut , astfel cum este extras din teaca macului opiaceu
- uscat

Derivati ai opiului : - morfina
- codeina
- heroina

Sedative ale sistemului nervos : - benzodiazepine
- barbiturice
- methaqualona

Sedative si tranchilizante ale sistemului nervos : - seconal
- rohypnol
- valium

Stimulenti de tipul amfetaminelor : - diverse forme de prezentare a amfetaminelor si metamfetaminelor
- ecstasy

Halocinogene : - D-Lysergic acid diethylamide – LSD
- Cactusul Peyote – mescalina
- Ciuperca Psilocybe – psilocybin

Stupefiante puternice utilizate în tratamentul de substituţie – methadona
Potrivit prevederilor Legii nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri , substantele stupefiante sunt impartite astfel in:
- droguri de mare risc
- droguri de risc
- precursori
- inhalati chimici toxici

Droguri de mare risc:
Acetorphine - derivat de tebaina = 3-O-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Benzoylmorphine
Beta-hydroxyfentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide
Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine
Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone
Codeine-N-oxide
Desomorphine = dihydrodeoxymorphine
DET = N,N-diethyltryptamine
2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
DMT = N,N-dimethyltryptamine
2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine
N-ethyl methylenedioxyamfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy)phenethylamine
Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole
Heroin = Diacethylmorphine
N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy)phenethyl]hydroxylamine
Ketobemidone = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine
(+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide)
Methadone intermediar = 4-cyano-2-dimethylamino-4,4-diphenylbutane
Methcathinone = 2-(methylamino)-1-phenylpropan-1-one
3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenylethylamine
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine
Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine
Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazoline
Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
Morphine-N-oxide
MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester)
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Para-fluorofentanyl = 4'-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine
PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester)
Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole
Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate
Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine
STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane
Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine
Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl]piperidine
Tetrahydrocannabinol
Thiofentanyl = N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
PMMA = (paramethoxymethylamphetamine sau N-methyl-1-(4-methoxyphenil)-2-aminopropane)
4-MTA = P-methylthioamphetamine sau 4 methylthioamphetamine
2C-I = 2,5-dimethoxy-4-iodophenethylamine
2C-T-2 = 2,5-dimethoxy-4-ethylthiophenethylamine
2C-T-7 = 2,5-dimethoxy-4-(n)-propylthiophenethylamine
TMA-2 = 2,4,5-trimethoxyamphetamine
- sarurile substanţelor din tabel, atunci când existenta unor astfel de saruri este posibila;
- produsele condiţionate - comprimate, drajeuri, soluţii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, în compozitia cărora intra substantele înscrise în prezentul tabel.

TABELUL Nr. II

Acetyldihydrocodeine
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperidinyl]-N-phenylpropanamide
Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane
Anileridine = 1-para-aminophenethyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzylmorphine = 3-benzylmorphine
Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine
Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidazolinyl)piperidine
Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole
Coca frunze
Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine
Codeine = 3-methylmorphine
Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime
Concentrat de tulpini de mac
Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane
Dextromoramide = (+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butyl]morpholine
Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyl]propionanilide
Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate
Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid
Dihydrocodeine
Dihydromorphine
Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate
Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone
Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol
Ecgonine
Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2'-thienyl)-1-butene
Ethylmorphine = 3-ethylmorphine
Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole
Etoxeridine = 1-[2-(2-hydroxyethoxy)ethyl]-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione
Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine
Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Hidrocodone = dihydrocodeinone
Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine
Hydromorphone = dihydromorphinone
Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone
Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine
Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine
Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan
Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine
Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan
Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Mecloqualone = 3-(-chlorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazolinone
Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane
Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine
Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone
Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyl ester
Metazocine = 2'-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan
Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine
Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine
Metopon = 5-methyldihydromorphinone
Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid
Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Morphine şi saruri
Myrophine = myristylbenzylmorphine
Nicocodine = 6-nicitinylcodeine
Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine
Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine
Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan
Norcodeine = N-demethylcodeine
Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan
Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone
Normorphine = demethylmorphine
Norpipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidino-3-hexanone
N-oxymorhine
Opium
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone
Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine
Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid
Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide
Phenazocine = 2'-hydroxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan
Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine
Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine
Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan
Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pholcodine = morpholinylethylmorphine
Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenylaminopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide
Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane
Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester
Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide
Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine
Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Secobarbital = 5-allyl-5-(1-methylbutyl)barbituric acid
Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide
Thebacone = acetyldihydrocodeinone
Thebaine
Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate
Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol
2C-B = 4-bromo-2,5-dimethoxyphenethylamine
- sarurile substanţelor din tabel, atunci când existenta unor astfel de saruri este posibila;
- produsele condiţionate - comprimate, drajeuri, soluţii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, în compozitia cărora intra substantele înscrise în prezentul tabel.

Droguri de risc

TABELUL Nr. III

Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid
Alprazolam = 8-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine
Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone
Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid
Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline
Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid
Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine
Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo [4,3-a][1,4]diazepine
Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano6,7,8,14-tetrahydrooripavine
Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid
Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid
Cannabis, rezina de cannabis şi ulei de cannabis
Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane
Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid
Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamate (ester)
Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide
Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione
Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one
Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid
Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one
Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one
Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Estazolam = 8-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine
Ethchlorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol
Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate
Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3-carboxylate
Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine
Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile
Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide
Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one
Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4] benzodiazepine-4,7(6H)-dione
Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane
Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imidazo[1,2-a][1,4]benzodiazepin-1-one
Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol
Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine
Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine
Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate
Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine
Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid
Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione
Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a)(1,4)benzodiazepine
Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyl-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one
Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol
Pentobarbital = 5-ethyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid
Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one
Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine
Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid
Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine
Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol
Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanone
Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid
Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Tetrazepam = 7-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-a] [1,4]benzodiazepine
Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid
GHB = acide y-hydroxybutyric
ZOLPIDEM = N,N,6-trimethyl-2-p-tolylimidazol [1,2=α] pyridin-3-acetamide
- sarurile substanţelor din tabel, atunci când existenta unor astfel de saruri este posibila;
- produsele condiţionate - comprimate, drajeuri, soluţii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, în compozitia cărora intra substantele înscrise în prezentul tabel.


Precursori


TABELUL Nr. IV

N-acetylanthranilic acid
Ephedrine
Ergometrine
Ergotamine
Isosafrole
Lysergic acid
3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one
1-phenyl-2-propanone
Piperonal
Pseudoephedrine
Safrole

Acetic anhydride
Acetone
Anthranilic acid
Ethyl ether
Hydrochlorid acid
Phenylacetic acid
Piperidine
Methylethyl ketone
Potassium permanganate
Sulphuric acid
Toluene
- sarurile substanţelor din tabel, atunci când existenta unor astfel de saruri este posibila;
- produsele condiţionate - comprimate, drajeuri, soluţii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, în compozitia cărora intra substantele înscrise în prezentul tabel.

Inhalati chimici toxici


3. ACTELE NORMATIVE INTERNATIONALE EMISE IN SCOPUL PREVENIRII SI COMBATERII CONSUMULUI DE STUPEFIANTE:
- REGULAMENTUL (CE) nr. 273/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor
- REGULAMENTUL (CE) nr. 111/2005 AL CONSILIULUIdin 22 decembrie 2004 de stabilire a unor norme de monitorizare a comerţului cu precursori de droguri între Comunitate şi ţările terţe
- REGULAMENTUL (CE) nr. 1277/2005 AL COMISIEI din 27 iulie 2005 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind precursorii drogurilor şi a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului între Comunitate şi ţările terţe cu precursori ai drogurilor
- CONVENŢIA UNICĂ ASUPRA STUPEFIANTELOR DIN 1961 , ASTFEL CUM A FOST MODIFICATĂ PRIN PROTOCOLUL DIN 1972
- CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE DIN 1971 ASUPRA SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE
- CONVENŢIA DIN 1988 CONTRA TRAFICULUI ILICIT DE STUPEFIANTE ŞI SUBSTANŢE PSIHOTROPE
- REGULAMENTUL (CEE) NR.3677/90 AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE, DIN 13 DECEMBRIE 1990, REFERITOR LA MĂSURILE CE VOR FI LUATE PENTRU ÎMPIEDICAREA DETURNĂRII ANUMITOR SUBSTANŢE PENTRU FABRICAREA ILICITĂ A STUPEFIANTELOR SAU SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE
- REGULAMENTUL (CEE) NO.3769 AL COMISIEI DIN 21 DECEMBRIE 1992 REFERITOR LA APLICAREA ŞI MODIFICAREA REGULAMENTULUI (CEE) NO.3677/90 al Consiliului referitor la măsurile ce vor fi luate pentru împiedicarea deturnării anumitor substanţe pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor sau substanţelor psihotrope
Acte normative romanesti ce ratifica anumite Conventii, acorduri, regulamente in materia prevenirii si combaterii traficului si consumului illicit de stupefiante
Legea nr.101 din 2 iunie 1999
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea şi combaterea consumului neregulamentar şi traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi a delictelor conexe, semnat la Bucureşti la 9 septembrie 1998
Legea nr.: 35/ 06.04.1992 pentru ratificarea Tratatului de prietenie, cooperare si buna vecinatate dintre Romania si Republica Elena
Legea nr. 214 din 2 iulie 2007 privind ratificarea Convenţiei de cooperare
poliţienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena în data de 5 mai 2006,
semnată de România la aceeaşi dată11;
Legea nr. 317 din 13 noiembrie 2007 pentru ratificarea Protocolului adiţional,
semnat la Bucureşti la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de înţelegere dintre
Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul
drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 200112;
Hotărârea nr. 358/26.03.2008, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1489/2002 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, Emitent Guvernul, MO nr. 269/04.04.2008
Ordonanţa de Guvern nr. 92/29.08.2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, emitent Guvernul, MO nr. 423/01.09.2000
Legea nr. 214/02.07.2007 privind ratificarea Convenţiei de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena în data de 5 mai 2006, semnată de România la aceeaşi dată, Emitent Parlamentul, MO nr. 475/16.07.2007
Legea nr. 317/13.11.2007 pentru ratificarea Protocolului adiţional, semnat la Bucureşti la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001, Emitent Parlamentul, MO nr. 791/21.11.2007
Hotărârea de Guvern nr. 664 din 27 iunie 2007 pentru aprobarea Acordului dintre
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Serviciul Federal al
Federaţiei Ruse pentru Controlul Traficului de Droguri privind cooperarea în
combaterea traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori,
semnat la Bucureşti la 14 martie 2007
La data de 14.11.1995 s-a incheiat Memorandumul de intelegere intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord cu privire la colaborarea in lupta impotriva crimei organizate si traficului ilicit de droguri si substante psihotrope , ratificat prin Legea nr. 148/24.07.1997
Prin H.G. nr.271/09.06.1997 s-a aprobat Acordulde cooperare in domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului si a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997
La data de 11.03.1999 s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea in combaterea crimei organizate internationale, a traficului international ilegal de droguri, a terorismului international, precum si in alte scopuri in domeniul justitiei penale , aprobat prin H.G. nr.917/1999.
In anul 2000 (4 octombrie) s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea in lupta impotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substante psihotrope si precursori, terorismului si altor infractiuni grave , aprobat prin H.G. nr.597/2001
La 17.07.2001 a fost semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statului Israel privind cooperarea in combaterea traficului ilicit si a abuzului de droguri si substante psihotrope si a altor infractiuni grave,ratificat prin Legea nr.123/2002, dupa ce la data de 3 .07.2001 fusese semnata Scrisoarea de Intelegere intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, ratificata prin O.G. nr.4/2001, care la randul ei a fost aprobata prin Legea nr. 664/2001.Aceasta Scrisoare de intentie a fost mofdificata prin mai multe protocoale aditionale.
In data de 12.11.2003 s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Macedonia privind cooperarea in combaterea terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de droguri, substante psihotrope si precursori, precum si a altor activitati ilegale, ratificata prin Legea nr. 258/2004.
In anul 2005 (28 octombrie) a fost incheiat Protocolul de cooperare in domeniul prevenirii si luptei impotriva fenomenului drogurilor intre Ministerul Administratiei si Internelor din Romania si Ministerul Tineretului, Familiei, Afacerilor Sociale si Oportunitatilor Egale din Republica Ungara, aprobat prin H.G. nr.6/2006 .
Prin Legea nr.64 din 2005 s-a aprobat participarea Romaniei ca membru cu drepturi depline la Grupul de cooperare pentru combaterea consumului si a traficului ilicit de droguri (Grupul POMPIDOU) din cadrul Consiliului Europei.
La 14 martie 2007 s-a semnat Acordul intre Ministerul Administratiei si Internelor din Romania si Serviciul Federal al Federatiei Ruse pentru Controlul Traficului de Droguri privind cooperarea in combaterea traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori , aprobat prin H.G. 667/2007
4. ACTELE NORMATIVE ROMANESTI EMISE IN SCOPUL PREVENIRII SI COMBATERII CONSUMULUI DE STUPEFIANTE:
Primul act normativ romanesc aparut in vederea prevenirii traficului ilicit de stupefiante a fost Decretul nr.227/ 9 septembrie 1950 pentru reglementarea intrebuintarii stupefiantelor si Decizia nr.116087 / 15 septembrie 1950 privind stabilirea normelor de aplicare a Decretul nr.227 9 septembrie 1950 pentru reglementarea intrebuintarii stupefiantelor.
In art. 1 al Deciziei nr.116086/1950 era specificat faptul ca “Ministerul Sănătăţii, prin Serv. Farmaciilor şi Medicamentelor, este singurul în drept sa elibereze întreprinderilor şi unităţilor economice şi sanitare de Stat, autorizaţii de import, cultivare, fabricare, depozitare, deţinere şi vânzare de produse şi substanţe stupefiante. Toate autorizaţiile eliberate anterior publicării prezentei decizii se anulează.”

Un pas destul de important a fost facut in anul 1973 cand Romania a aderat la Conventia Unica asupra stupefiantelor semnata in 1971.
La aceasta data urmatoarele acte normative sunt in vigoare:
* LEGEA NR.143 DIN 26 IULIE 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI , cu toate modificarile si completarile ulterioare.
* LEGE nr. 522 din 24/11/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
* HOTARARE nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare
* Hotarârea nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.339/2005
* Legea nr. 186 din 13 iunie 2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri
* LEGE nr 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor,substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope
* ORDIN COMUN AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI ŞI AL MINISTERULUI JUSTIŢIEI NR. 898/725/2002 PRIVIND MĂSURILE MEDICALE ŞI EDUCATIVE APLICATE TOXICOMANILOR ÎN PENITENCIARE
* ORDIN COMUN
pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman şi veterinar care conţin substanţe ce intră sub incidenţa Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
* ORDIN nr. 1.204 din 27 septembrie 2004privind aprobarea certificatului pentru detinerea de medicamente si substante stupefiante si psihotrope
* Hotarâre nr. 1243 din 26 octombrie 2005 pentru aprobarea Programului MAREA ALIANTA ROMÂNA ANTIDROG (MARA)
* ORDONANTA DE URGENTA nr. 121 din 21 decembrie 2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri
* DECIZIE nr. 1.862.064 din 23.01.2006
Pentru aprobarea Standardelor minime de calitate ale programelor de prevenire a consumului de droguri in scoala
* DECIZIE nr. 1.862.065 din 23.01.2006
Pentru aprobarea standardelor de elaborare a programelor şcolare de
petrecere a timpului liber, de informare, educare şi comunicare în
scopul creşterii influenţei factorilor de protecţie pentru consumul de
droguri şi alte substanţe în concordanţă cu evaluările/cercetările
efectuate la nivel naţional şi/sau local
* DECIZIA nr. 16 din 2 octombrie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul asistentei consumatorului de droguri
* DECIZIA nr. 17 din 2 octombrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, modificare si implementare a planului individualizat de asistenta a consumatorului de droguri
* ORDIN nr. 1.216/C din 18 mai 2006 privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenta medicala, psihologica si sociala pentru persoanele aflate in stare privativa de libertate, consumatoare de droguri
* Ordin pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, cazurile înregistrate de HVC şi HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi prevalenţa infecţiilor cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile
Desi Romania si-a imbunatatit in permanenta legislatia in materia prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de stupefiante, dupa 1990, contrar oricarui prognostic s-a transformat din tara de tranzit in tara consumatoare de droguri, fenomen ingrijorator ce face sa se dezvolte criminalitatea organizata pe teritoriul nostru.

6. SCURTA PREZENTARE A ACTELOR NORMATIVE IN VIGOARE IN MATERIA TRAFICULUI SI CONSUMULUI ILICIT DE STUPEFIANTEIncepand cu Conventia si Protocolul cu privire la Opiu (incheiata la Geneva in Februarie 1925) Romania a aderat la si a ratificat toate conventiile internationale importante al caror scop este de a controla si de a limita consumul de droguri ilegale. Conventia Natiunilor Unite impotriva Traficului Ilegal de Narcotice si Substante Psihotropice (1988) este ultimul act international semnificativ si poate cel mai important existent la aceasta data.
- REGULAMENTUL (CE) nr. 273/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor
La data de 11 februarie 2004 a fost adoptat Regulamentul CE nr.273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei referitor la precursorii de droguri, prin care s-au stabilit măsuri armonizate pentru controlul şi supravegherea, în interiorul comunităţii, ale anumitor substanţe frecvent folosite pentru fabricarea ilicită a drogurilor în vederea evitării deturnării lor. Totodată, prin acest Regulament se abrogă Directiva 92/109/CEE a Consiliului , precum şi legislaţia europeană subsecventă acesteia, care au stat la baza elaborării Legii nr.300/2002 . Prin acest regulament se stabilesc masurile armonizate pentru controlul si supravegherea in interiorul comunitatii, a anumitor substante utilizate frecvent la fabricarea ilicita de stupefiante si substante psihotrope, cu scopul de a impiedica deturnarea acestora.
- REGULAMENTUL (CE) nr. 111/2005 AL CONSILIULUIdin 22 decembrie 2004 de stabilire a unor norme de monitorizare a comerţului cu precursori de droguri între Comunitate şi ţările terţe
Regulament stabileşte norme pentru monitorizarea comerţului între Comunitate şi
ţări terţe cu anumite substanţe folosite frecvent la fabricarea ilicită de stupefiante şi de
substanţe psihotrope (denumite în continuare „precursori de droguri”), cu scopul de a
împiedica deturnarea acestor substanţe. Se aplică importurilor, exporturilor şi activităţilor
intermediare.

- REGULAMENTUL (CE) nr. 1277/2005 AL COMISIEI din 27 iulie 2005 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind precursorii drogurilor şi a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului între Comunitate şi ţările terţe cu precursori ai drogurilor, adoptat la Bruxelles, 27 iulie 2005
Regulamentul stabileşte normele de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 273/2004 şi
(CE) nr. 111/2005 în ceea ce priveşte persoana responsabilă, autorizarea şi înregistrarea
comercianţilor, furnizarea informaţiilor, notificările anterioare exportului şi autorizaţiile de export şi import în domeniul precursorilor drogurilor
In vederea implementarii prevederilor acestor 3 regulamente a fost emisa ORDONANTA DE URGENTA nr. 121 din 21 decembrie 2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri

- CONVENŢIA UNICĂ ASUPRA STUPEFIANTELOR DIN 1961 , ASTFEL CUM A FOST MODIFICATĂ PRIN PROTOCOLUL DIN 1972

Obiectul Convenţiei îl reprezintă promovarea cooperării între părţi, astfel încât ele să poată combate cu mai mare eficacitate diversele aspecte ale traficului ilicit cu stupefiante şi substanţe psihotrope, care au o amploare internaţională. În executarea obligaţiilor lor în termenii Convenţiei, părţile iau măsurile necesare, inclusiv măsuri legislative şi de reglementare, compatibile cu dispoziţiile fundamentale ale sistemelor respective legislative interne.
Urmare a Conventiei, partile îşi execută obligaţiile care decurg din aceasta într o manieră compatibilă cu principiile egalităţii suverane şi integrităţii teritoriale a statelor şi al neamestecului în afacerile interne ale altor state.
Părţile se abţin să şi exercite, una pe teritoriul celeilalte părţi, competenţa sau funcţiile care sunt exclusiv rezervate autorităţilor celeilalte părţi prin dreptul său intern.
Acestea sunt prevederi exprese ale conventiei, cuprinse in capitolul „ROLUL CONVENTIEI”.
Desi ea a fost anterioara Legii nr. 73/1969 ea a fost ratificata ulterior adoptarii acesteia prin Decretul nr.626/1973
De la intrarea în vigoare a Convenţiei, dispoziţiile sale au abrogat şi înlocuit, între Părţi, dispoziţiile urmatoarelor tratate:
a) Convenţia internaţională a opiului, semnată la Haga, la 23 ianuarie 1912;
b) Acordul privind fabricarea, comerţul interior şi întrebuinţarea opiului preparat, semnat la Geneva, la 11 februarie 1925;
c) Convenţia internaţională a opiului, semnată la Geneva, la 19 februarie 1925;
d) Convenţia pentru limitarea fabricării şi pentru reglementarea distribuirii stupefiantelor, semnată la Geneva, la 13 iulie 1931;
e) Acordul pentru controlul consumului de opiu pentru fumat în Extremul Orient, semnat la Bangkok, la 27 noiembrie 1931;
f) Protocolul semnat la Lake Success la 11 decembrie 1946, amendând Acordurile, Convenţiile şi Protocoalele asupra stupefiantelor încheiate la Haga, la 23 ianuarie 1912, la Geneva, la 11 februarie 1925, la 19 februarie 1925 şi la 13 iulie 1931, la Bangkok, la 27 noiembrie 1931 şi la Geneva la 26 iunie 1936, în afară de ceea ce priveşte efectele lor asupra ultimei din aceste Convenţii;
g) Convenţiile şi acordurile vizate în alineatele a) până la e), după cum au fost amendate prin Protocolul din 1946 vizat la aliniatul f);
h) Protocolul semnat la Paris la 19 noiembrie 1948, trecând sub controlul internaţional anumite droguri, care nu sunt vizate prin Convenţia din 13 iulie 1931, în vederea limitării fabricării şi reglementării distribuirii de stupefiante, amendat prin Protocolul semnat la Lake Success, la 11 decembrie 1946;
i) Protocolul vizând limitarea şi reglementarea culturii de mac, precum şi producţia, comerţul internaţional, comerţul en gros şi întrebuinţarea opiului, semnat la New York, la 23 iunie 1953, dacă acest Protocol intră în vigoare.
2) De la intrarea în vigoare a Convenţiei, articolului 9 al Convenţiei pentru reprimarea traficului ilicit al drogurilor dăunătoare, semnată la Geneva, la 26 iunie 1936, este între Părţile Convenţiei amintite, care sunt de asemenea Părţi ale acestei Convenţii, abrogat şi înlocuit prin alineatul b din paragraful 2 al articolului 36 al acestei Convenţii; totodată oricare astfel de Parte are posibilitatea, după ce a informat Secretarul general, să menţină în vigoare articolul 9 amintit.

CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE DIN 1971 ASUPRA SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE întocmitã la Viena la 21 februarie 1971

In cuprinsul Conventiei, mai précis la art.27 este prevazuta aplicarea teritoriala a Conventiei astfel :
“Prezenta Convenţie se va aplica tuturor teritoriilor nemetropolitane pe care una dintre părţi le reprezintă pe plan internaţional, exceptând cazul în care consimţământul prealabil al unui teritoriu oarecare este necesar, fie în baza Constituţiei părţii sau a teritoriului interesat, fie în baza cutumelor. În acest caz, partea se va strădui să obţină, într un timp cât mai scurt, consimţământul teritoriului care este necesar şi, atunci când acest consimţământ va fi obţinut, ea va notifica acest lucru Secretarului general. Prezenta Convenţie se va aplica teritoriului sau teritoriilor desemnate prin notificarea menţionată, începând de la data primirii acesteia din urmă de către Secretarul general. În cazurile în care consimţământul prealabil al teritoriului nemetropolitan nu este necesar, partea interesată va declara, în momentul semnării, ratificării sau aderării, cărui teritoriu sau căror teritorii nemetropolitane li se aplică prezenta Convenţie. „

CONVENŢIA DIN 1988 CONTRA TRAFICULUI ILICIT DE STUPEFIANTE ŞI SUBSTANŢE PSIHOTROPE

A fost intocmită la Viena la 20 decembrie 1988 si adoptata de România prin Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra substantelor psihotrope din 1971 si la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope din 1988 publicatã în Monitorul Oficial nr. 341 din 30 decembrie 1992"
Prezenta Convenţie a fost deschisă, între 20 decembrie 1988 şi 20 februarie 1989 la Oficiul Naţiunilor Unite de la Viena şi apoi, până la 20 decembrie 1989, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, spre semnare:
a) De către toate statele;
b) De Namibia, reprezentată de Consiliul Naţiunilor Unite pentru Namibia;
c) De organizaţiile regionale pentru integrarea economică, care sunt competente în materie de negociere, încheiere şi aplicare a acordurilor internaţionale relative la problemele care fac obiectul prezentei Convenţii; referirile din Convenţia cu privire la părţi, state sau servicii naţionale sunt aplicabile acestor organizaţii în limita competenţei lor.

Obiectul Convenţiei îl reprezintă promovarea cooperării între părţi, astfel încât ele să poată combate cu mai mare eficacitate diversele aspecte ale traficului ilicit cu stupefiante şi substanţe psihotrope, care au o amploare internaţională. In executarea obligaţiilor lor în termenii Convenţiei, părţile iau măsurile necesare, inclusiv măsuri legislative şi de reglementare, compatibile cu dispoziţiile fundamentale ale sistemelor respective legislative interne. Părţile îşi execută obligaţiile care decurg din Convenţie într-o manieră compatibilă cu principiile egalităţii suverane şi integrităţii teritoriale a statelor şi al neamestecului în afacerile interne ale altor state. Părţile se abţin să-şi exercite, una pe teritoriul celeilalte părţi, competenţa sau funcţiile care sunt exclusiv rezervate autorităţilor celeilalte părţi prin dreptul său intern.
- REGULAMENTUL (CEE) NR.3677/90 AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE, DIN 13 DECEMBRIE 1990, REFERITOR LA MĂSURILE CE VOR FI LUATE PENTRU ÎMPIEDICAREA DETURNĂRII ANUMITOR SUBSTANŢE PENTRU FABRICAREA ILICITĂ A STUPEFIANTELOR SAU SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE
A fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 357 din 20/12/1990 p. 0001-0005
Regulamentul stabileste masurile ce trebuie luate pentru supravegherea comertului intre Comunitate si tarile terte cu substante frecvent folosite pentru fabricarea ilicita de stupefiante si de substante psihotrope, in scopul de a evita deturnarea lor.

REGULAMENTUL (CEE) NO.3769 AL COMISIEI DIN 21 DECEMBRIE 1992 REFERITOR LA APLICAREA ŞI MODIFICAREA REGULAMENTULUI (CEE) NO.3677/90 al Consiliului referitor la măsurile ce vor fi luate pentru împiedicarea deturnării anumitor substanţe pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor sau substanţelor psihotrope
Stabileste reguli speciale privitoare la exportul substantelor clasificate din categoria 2 si 3, instituind obligatii specifice, exceptarea de la obligativitatea inregistrarii substantelor clasificate din categoria 3 , daca intreaga cantitate exportata nu depaseste anumite cantitati., stabilind in acelasi timp modelul autorizatiei de export si al autorizatiei generale individuale.

In vederea prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de stupefiante, la nivelul Uniunii Europene a fost elaborata o strategie pe droguri
În domeniul cooperării internaţionale, Strategia UE 2005-2012 trebuie să producă următorul rezultat concret şi identificabil, până în 2012:

O îmbunătăţire evidentă a eficienţei şi o coordonare mai vizibilă între statele membre precum şi între acestea şi Comisie, pentru promovarea unei abordări echilibrate în problema drogurilor şi a precursorilor, în relaţiile cu diverse organizaţii internaţionale, în cadrul forurilor internaţionale şi în relaţie cu ţările terţe. Scopul acestei acţiuni va fi de reducere a producţiei şi ofertei de droguri către Europa şi de a asista ţările terţe în ariile prioritare de reducere a cererii de droguri, ca parte integrantă a cooperării politice şi de dezvoltare.
Uniunea Europeana considera ca natura globală a problemei drogurilor necesită o abordare regională, internaţională şi multilaterală. Ca o recunoaştere a principiului reponsabilităţii împărţite, cooperarea şi coordonarea trebuie intensificate atât bilateral (între UE şi ţările terţe) cât şi în cadrul organizaţiilor şi forurilor internaţionale.
De asemenea, este necesar un efort complex ce include intiţiative în domeniul aplicării legii, al eradicării, reducerii cererii, precum şi alternative la modul de viaţă sau alternative de dezvoltare, susţinute de comunităţile locale. Programele pe droguri din ţările terţe nu vor avea succes decît dacă toate cele patru elemente sunt luate împreună, iar UE şi Statele membre se implică serios.
In Romania, primele reglementari impotriva traficului de droguri s-au impus in anii 1928-1929 prin legea publicata la 25.04.1928, iar regulamentul de aplicare a Legii, la 28.12.1929. Anii 1950-1951 aduc noi reglementari privind vizarea retetelor si pastrarea toxicelor si a stupefiantelor in dulapuri speciale cu inscriptia “Venena”, pastrate sub cheie si “Separanda”. In prezent, legea care guverneaza acest domeniu este Legea 339/2005.

Scurt istoric al reglementarilor si evenimentelor internationale in materia
-1901 - este interzisa vanzarea opiului catre populatiile amerindiene;
-1903 - cocaina din compozitia bauturii Coca-Cola este inlocuita cu cafeina;
-1909 - SUA interzice importul de opiu. Treisprezece tari adopta rezolutii care suprimau consumul de opiu, limitandu-l la scopuri strict medicale, aceste tari sunt din Europa si din Extremul Orient ;
-1912 - se vinde Luminal in farmacii;
-1914 - in SUA, Harrison Act stabileste caracterul ilegal al consumului de droguri in afara prescriptiilor medicale si reglementeaza statutul opiului si al cocainei;
-1916 - Legea asupra stupefiantelor in Franta, unde categoria de stupefiante cuprindea substante total interzise sau a caror prescriptie era foarte controlata;
-1919 - in SUA este promulgat al 18-lea Amendament al prohibitiei, ¬abrogate in 1933. Prin acesta se interziceau productia, importul, distributia si consumul de alcool (drog legal) pe teritoriul SUA;
-1921- este interzis consumul de cactus Peyotl - astfel cum am aratat mai sus din aceasta specie de cactus este obtinuta mescalina;
-1924 - prima clasificare a substantelor psihoactive de Ludwig Lewin (5 grupe de droguri);
-1924 - este interzisa productia de heroina;
-1928 - se estimeaza ca in Germania unul din o suta de medici este morfinoman;
-1935 - este infiintat primul spital dedicat exclusiv tratamentului toxicomanilor la Lexington-Kentuky;
-1937 - apare Marijuana Act- o propunere legislativa prin care se eliminau toate retrictiile existente daca cel care dorea sa cumpere marijuana avea o prescriptie medicala, prescriptia putea fi facuta inclusiv pentru copii;
-1938 - se infiinteaza un spital de dezintoxicare la Fort Wort, Texas;
- 1951 - ONU estimeaza la 200 de milioane de consumatori de marijuana;
- 1953 - conventia privind macul si opiul;
- 1955 - este interzisa cultivarea macului in Iran si se impune tratamentul dependentilor in institutii psihiatrice;
- 1961 - conventia privind stupefiantele de la Viena;
- 1963 - vanzarile de tutun (alt drog legal) ating 8 miliarde de dolari pe an;
- 1968 - 7% din prescriptiile medicale din Anglia sunt pentru barbiturice;
- 1971 - presedintele SUA, Richard Nixon, declara ca dusmanul numarul 1 al tarii este abuzul de droguri;
- 1971 - Conventia privind substantele psihotrope de la Viena;
- 1988 - cele doua conventii de la Viena s-au reunit printr-un protocol.

In anul1964 a intrat în vigoare Convenţia Unică a Stupefiantelor de la New
York. Potrivit acestei convenţii, statele semnatare trebuiau să elaboreze legi sau regulamente prin care să reglementeze din punct de vedere juridic activitatea licită cu stupefiante pe teritoriile lor. Deşi nu aderase încă la acea convenţie, autorităţile din România au luat măsuri pentru a reglementa activitatea licită cu stupefiante, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei Unice. Astfel că în decembrie 1969 a fost adoptată o nouă lege, respectiv legea nr. 73/1969, privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante.
Înlocuirea legislaţiei care a reglementat până la sfârşitul anului 1969 regimul produselor şi substanţelor stupefiante s-a impus avânduse în vedere imperfecţiunile fostelor acte normative, dar şi a situaţiilor nou apărute pe parcursul anilor, care făceau să fie depăşită în mare măsură.

La aceasta data Romania are adoptata o strategie nationala antidrog 2005-2012, ce a fost aprobata prin H.G. nr.73/2005 privind aprobarea strategiei nationale antidrog 2005-2012. In capitolul capitolului IV intilulat “cooperarea internationala” se specifica “ Aderarea la Uniunea Europeană determină importanţa specială pe care România o acordă relaţiilor cu Statele Membre şi instituţiile europene.
Obţinerea statutului de "candidat" şi, începând cu anul 2007, a celui de "membru", presupune raportarea permanentă la obiectivele şi acţiunile Uniunii.
În domeniul luptei împotriva drogurilor, România va participa activ la iniţiativele comune şi va asigura o cât mai bună coordonare a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii europeni, atât în faza de planificare, cât şi în cele de implementare şi evaluare a acestora.
Totodată, România va intensifica cooperarea cu ţările de origine a drogurilor şi cu cele aflate pe rutele internaţionale ale traficului de droguri, acţionând permanent pentru o abordare globală şi acţiuni concertate împotriva reţelelor de traficanţi.
În plan regional, România va utiliza relaţiile bune existente cu toate ţările vecine pentru a promova şi dezvolta măsuri ce vizează abordarea comună şi integrată a fenomenului, atât în planul combaterii traficului de droguri la frontiere, dar şi al transferului de bune-practici în domeniile prevenirii consumului, tratamentului şi reintegrării socio-profesionale a persoanelor dependente.
Date fiind contextele naţionale asemănătoare, marcate de evoluţiile istorice similare în ultimele decenii, experienţa României în domeniul construcţiei instituţional-legislative antidrog poate fi relevantă pentru statele din zonă potenţial-candidate la aderarea în Uniunea Europeană.”
Obiectivul general al acestei strategii este recunoaşterea internaţională a României ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri, atât în cadrul relaţiilor cu Statele Membre ale Uniunii Europene şi structurile europene specializate, cât şi în cadrul mai larg al forurilor internaţionale şi relaţiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele trans-naţionale ale drogurilor şi cu cele având experienţe relevante în combaterea acestui flagel.















BIBLIOGRAFIE
- site-ul oficial al Agentiei Nationale Antidrog – www.ana.gov.ro
- colectia Monitorul Oficial al Romaniei
- REGULAMENTUL (CE) nr. 273/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor
- REGULAMENTUL (CE) nr. 111/2005 AL CONSILIULUIdin 22 decembrie 2004 de stabilire a unor norme de monitorizare a comerţului cu precursori de droguri între Comunitate şi ţările terţe
- REGULAMENTUL (CE) nr. 1277/2005 AL COMISIEI din 27 iulie 2005 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind precursorii drogurilor şi a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului între Comunitate şi ţările terţe cu precursori ai drogurilor
- CONVENŢIA UNICĂ ASUPRA STUPEFIANTELOR DIN 1961 , ASTFEL CUM A FOST MODIFICATĂ PRIN PROTOCOLUL DIN 1972
- CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE DIN 1971 ASUPRA SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE
- CONVENŢIA DIN 1988 CONTRA TRAFICULUI ILICIT DE STUPEFIANTE ŞI SUBSTANŢE PSIHOTROPE
- REGULAMENTUL (CEE) NR.3677/90 AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE, DIN 13 DECEMBRIE 1990, REFERITOR LA MĂSURILE CE VOR FI LUATE PENTRU ÎMPIEDICAREA DETURNĂRII ANUMITOR SUBSTANŢE PENTRU FABRICAREA ILICITĂ A STUPEFIANTELOR SAU SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE
- REGULAMENTUL (CEE) NO.3769 AL COMISIEI DIN 21 DECEMBRIE 1992 REFERITOR LA APLICAREA ŞI MODIFICAREA REGULAMENTULUI (CEE) NO.3677/90 al Consiliului referitor la măsurile ce vor fi luate pentru împiedicarea deturnării anumitor substanţe pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor sau substanţelor psihotrope
- LEGEA NR.143 DIN 26 IULIE 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI , cu toate modificarile si completarile ulterioare.
- HOTARARE nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare
- Hotarârea nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.339/2005
- Legea nr. 186 din 13 iunie 2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri
- LEGE nr 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor,substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope
- Codul penal roman
- DEX – editia 1996